Pe 14 februarie este ziua Zeului dac Lupercus (Faunus) Zeul fertilitatii si al padurilor. Radio C.L.A

Încă o dovadă în plus că sărbătorile şi datinile dacilor au fost inspiraţie pentru romani, greci şi toată lumea antică. Pe parcirsul anilor sărbătorile au fost denaturate şi banalizate. Aşa precum Ziua Lupilor s-a transformat în Sf. Valentin, care nici sfânt nu e Doar o imitaţie şi o încercare de a pune în umbră datinile strămoşeşti.
E uimitor cu cata lejeritate imprumuta romanul pseudo sarbatori. A iubi inseamna a fi intr-o continua sarbatoare. Deci, iubirea nu are termen de garantie, ea nu este valabila doar o zi.
Sunt posibile astfel de zile pentru ca purtam masti. Iar sarbatorile de acest gen, intretin mastile. Cei care nu poarta masti, sunt dezgustati de cum primesc oamenii ziua de 14 februarie. Oamenii firesti, nu se indragostesc doar pentru ca exista o zi de acest gen, iar cei ce iubesc, nu iubesc mai aprins pentru ca s-a ridicat o zi la rangul de "ziua indragostitilor". Se uita ca nu sarbatoarea provoaca iubirea, ci iubirea naste sarbatoarea, ca bucurie a intalnirii.
Lupercalia.

De facto, este o sărbătoare străveche de la daci, dinainte de fondarea Romei, în cinstea zeului Faunus (Lupercus), zeul dac al fertilităţii şi al pădurilor. Parţial era interpretată şi ca fiind în onoarea Lupoaicei capitoline (dovadă că romanii au fost protejaţi de daci) care i-a alăptat pe Romulus şi Remus, unii explicând astfel numele de Lupercalia, sărbătoarea lupilor. Preoţii ofereau sacrificii, îmbrăcau pieile câinelui şi a caprelor sacrificate şi înconjurau zidurile cetăţii lovind uşor cu un bici de piele participanţii la sărbătoare, în special fetele şi femeile care se credea că devin astfel fertile.

Lupercalia se celebra pe 13 - 15 februarie, pretinsă a fi o sărbătoare romană de îndepărtare a spiritelor rele şi purificare a oraşului. . Luperc avea acea insusire ca putea trimite lupii asupra turmei sau a-i retine de la turma, mai departe, ca dadea fructuozitate nu numai turmei, ba si femeilor, in ca¬litatea din urma se numea Inu." (Atanasie Marian Marienescu - Cultul pagan si crestin. Sarbatorile si datinile romane vechi). Vechimea acestei sarbatori a fertilitatii, de dinainte de fondarea Romei antice, nu a fost stabilita, iar originea ei s-a pierdut prin veacurile istoriei.

Legenda spune ca Romulus si Remus, intemeietorii Romei, au fost fiii preotesei Rhea Silvia si ai lui Marte, zeul razboiului. Abandonati, condamnati la moarte si crutati de servitorul ce trebuia sa infaptuiasca crima, sunt gasiti de o lupoaica, ce ii alap¬teaza si ii adaposteste intr-o pestera. Acolo au fost descoperiti de un pastor, care-i ia in casa lui si-i creste ca pe pro¬priii copii. "Aceasta pestera a fost sa-crariul zeului Luperc si in gaiul ce o inconjoara era altarul cu o statuie a zeului, imbracata numai cu o piele de capra peste umeri. Acest loc se numea Lu¬percal. Sotia zeului s-a numit Lu¬per¬ca si pastorii credeau ca s-a pre¬facut in lupoaica, ca sa scape pruncii de moarte." (At.M. Marienescu)

Considerata loc sacru al romanilor, pestera (Lupercalus) a devenit locul in care se oficiau ceremoniile, fiecare Lupercalia debutand cu sacrificarea mai multor capre si a unui caine si sfarsind cu un mare banchet ("ospatarea de sacrificiu"). Atunci, preotii oficianti numiti lu¬perci, cu trupul aproape gol, taiau in fasii pieile animalelor sacrificate, din care isi faceau cingatori si un fel de bice cu care loveau femeile ce le ieseau in cale, inducandu-le prin acest ritual fertilitate si nasteri usoare. "Cur igitur currant, et cur, sic currere mos est,/ Nuda ferant posita corpora veste...? (Dar pentru ce alearga? Si de ce, daca astfel e obiceiul, alearga dezbracati?) Asa se intreba poetul Ovidiu, incercand tot el sa raspunda printr-o legenda potrivit careia Romulus si Remus ar fi fost goi a¬tunci cand un pastor le-a strigat: "Alearga, o Romule, caci hotii ti-au furat taurii!". Tot de la el aflam ca bicele cu care erau lovite femeile in scop purificator si fertilizator se numeau "februa", de unde a fost preluat mai tarziu numele lunii februa¬rie.

Sursa: Dacica